Cinteza, BNR: Avem inca masca de oxigen pe fata; de-abia din a doua jumatate a lui 2013 trecem la salon, scrie Ziarul Financiar.

„Cred ca inca suntem cu masca de oxigen pe fata. Nu sunt optimist de felul meu. Dar sper sa trecem cu bine de 2012 si din a doua parte a lui 2013 sa trecem la faza de «salon»”, a declarat Cinteza, care conduce de circa un deceniu Directia de Supraveghere a BNR.

El se asteapta la cresterea creditelor neperformante in valoare absoluta in urmatoarele 6-9 luni si recomanda bancilor sa-si readapteze modelele de business, sa reduca numarul de unitati, costurile cu personalul, dar si marjele de dobanda.

Acesta adauga ca, din pacate putine banci au reusit sa-si readapteze modelele de business. Toate merg pe o marja mare de dobanda.

Bancile mentin dobanzile mari la depozite intr-o incercare de a inlocui resursele de finantare externa cu lichiditati de pe piata locala, dar se poate ajunge la o administrare necorespunzatoare a resurselor, pierderi si deteriorarea capitalului, avertizeaza directorul Directiei Supraveghere din BNR.

Declaratia sefului Supravegherii vine la scurt timp dupa ce si guvernatorul BNR Mugur Isarescu si-a aratat inca o data ingrijorarea ca bancile care au lansat produse de economisire pentru euro cu dobanzi de 5% ar putea inregistra pierderi si si-ar eroda capitalurile. „Ce faci cu 5%? Cui dai credite, ce plasamente faci daca-ti permiti sa platesti 5%?. Noi nu vrem ca prin acest produs sa va erodati capitalurile”, a declarat Isarescu.

Pe componenta in valuta portofoliile bancilor sunt puternic dezechilibrate avand in vedere ca acestea au acordat credite de 33 mld. euro populatiei si companiilor, dar au atras depozite de numai 15 mld. euro.

Dobanzile la depozitele in euro au inregistrat o tendinta de crestere in ultimul an, deficitul de lichiditate in valuta fiind una dintre marile probleme ale bancilor. Dobanda medie la depozitele noi in euro ajungea la 3,5% pe an in luna mai, cu un sfert de punct procentual peste nivelul din aceeasi luna a anului trecut, insa unele banci vin cu dobanzi de peste 4% pe an la depozitele in euro.

Seful Supravegherii din BNR se declara nemultumit de modul in care se deruleaza procesul de restructurare la nivelul sistemului bancar romanesc, care a inceput dupa izbucnirea crizei in 2008 si afirma ca „sunt prea putine unitati bancare care s-au inchis”.

„Costurile cu reteaua si salariile raman la un nivel superior. Sunt prea putine unitati bancare care s-au inchis. Mai este suficient loc. Si limitarile la cresterile de salarii sunt elemente de care trebuie tinut seama”.

BCR, liderul pietei bancare locale dupa active, a renuntat la 24 de agentii pana la 1 iunie, fiind printre putinele banci mari care au inchis atatea unitati intr-o perioada scurta.

La nivel de sistem bancar, reteaua teritoriala a scazut in primul trimestru cu 75 de unitati, ajungand sub pragul de 6.000.

Cele 5.981 de sucursale si agentii raportate la finele lui martie indica o scadere de 571 de unitati comparativ cu decembrie 2008, adica 8,7%, ritm de reducere mai mic decat cel al personalului.

Personalul din sistemul bancar s-a redus in primele trei luni ale anului cu 1.403 angajati, la 64.369 salariati, unul dintre cele abrupte ritmuri de scadere trimestriala de la debutul crizei, in ultimele 12 luni iesind din banci aproape 2.300 de lucratori. Insa, de la debutul crizei financiare in Romania, personalul din bancile comerciale s-a redus cu circa 10%.

Razboi romano-turc al camionagiilor

Negocierile romano-turce pe tema autorizatiilor de transport pe 2012 s-au terminat cu victoria tarii vecine. Avantajul acesteia a fost ca nu a avut nevoie sa primeasca autorizatii de transport a caror lipsa se rezolva la mica intelegere la granita Romaniei, scrie Romania Libera.

Serviciile de transporturi rutiere prestate de camionagiii romani intre tarile UE si Turcia precum si pe relatia inversa, risca sa fie blocate pentru restul acestui an.

Firmele de transport romanesti si-au epuizat stocul de 3.000 de autorizatii numite de terta tara necesare efectuarii transporturilor pe relatiile mentionate, iar negocieri purtate recent intre ministerele Transporturilor din cele doua tari au esuat.

Deoarece Turcia are un acord bilateral in domeniu cu Romania, soferii romani si cei turci pot lua marfa din una dintre aceste tari si o pot transporta in cealalta. Deoarece insa una dintre tari e membra UE, iar cealalta nu, transportul intre o alta tara UE decat Romania si Turcia si invers, precum si cel dintre Turcia si o alta tara non-UE, necesita autorizatii de terta tara.

La negocierile din iunie Turcia, spun transportatorii rutieri, a jucat de pe pozitii de forta. Pentru a da un plus de 1.000 de autorizatii in plus (o autorizatie este folosita la efectuarea unei singure curse), turcii au cerut acordarea a 4.000 de autorizatii de tranzit scutite universal pentru utilizarea RO-RO (ferryboat) si suplimentarea cu 3.000 de autorizatii de tranzit minim Euro 3.

La Hidroelectrica, „baietii destepti”” au intrat in prelungiri

Discutiile cu Alro continua sub asalt rusesc. Administratorii Hidroelectrica s-au declarat, ieri, nemultumiti de ofertele imbunatatite ale „baietilor destepti” din energie, iar despre discutiile cu patronatul rus de la Alro nu au dorit sa ofere detalii. Administratorii au denuntat, ieri, contractele cu EFT, unul dintre cei mai mari furnizori de energie de pe piata noastra, iar livrarile vor fi sistate incepand cu 1 august, scrie Bursa.

„In afara de un furnizor, care ne-a oferit un pret foarte apropiat de asteptarile noastre, ceilalti nu au adus oferte care sa ne apropie de momentul incheierii unor noi acorduri. Asa ca mai continuam negocierile in urmatoarele zile. Cei mai ostili sunt Electrocarbon si Elsid Titu, companii cu care Hidroelectrica are procese mai vechi pentru ca au refuzat majorarea preturilor. Din cauza acestor procese, ei iau si acum energia hidro la pretul de 103 lei/MWh”, a declarat Remus Vulpescu, administratorul special al Hidroelectrica si seful Oficiului Participatiilor Statului in Industrie (OPSPI) .

Acesta a subliniat ca, din cauza acestei ostilitati, exista sanse mari sa fie denuntate si contractele cu Elsid si Electrocarbon. Surse apropiate negocierilor au declarat ca furnizorul cu care administratorii Hidroelectrica s-au inteles asupra pretului (nivelul vehiculat este de 198 de lei/MWh) este Electromagnetica. Compania plateste, in prezent, 140 de lei/MWh.

Cu Alro, administratorii Hidroelectrica nu s-au inteles pentru ca au cerut renuntarea la pretul variabil in functie de cotatia aluminiului de la London Metal Exchange (LME).

Sursele sustin ca Alro a oferit o crestere de pret in marja 140-180 de lei/MWh, in functie de evolutia cotatiilor LME pentru aluminiu, iar administratorii Hidroelectrica vor un pret fix.

Remus Vulpescu a precizat, ieri, ca energia hidro nu poate fi vanduta sub 180 de lei/MWh.

Reprezentantii Alro au luat cu asalt autoritatile, in urma nefinalizarii negocierilor de saptamana trecuta, invocand strategic importanta productiei de aluminiu in economia noastra si importanta accesului pe termen lung, la pret accesibil, la energia hidro.