Pandemia de COVID 19 a fortat milioane de oameni din intreaga lume sa se inchida in casele lor timp de saptamani. Multi dintre noi ne-am pus la indoiala calitatea vietii, verificand, uneori, daca dimensiunile si caracteristicile locuintei noastre au raspuns nevoilor anterioare pandemiei, cand petreceam putin timp acasa.
In prezent, toate agentiile imobiliare confirma ca majoritatea clientilor solicita acum locuinte mai iluminate, ventilate si cu mai multe spatii deschise. O schimbare de trend cauzata de restrictiile impuse de COVID 19. Multi oameni au fost nevoiti sa fie literalmente inchisi in case mici, prost ventilate si prost iluminate, cu spatii comune intre diferiti membri ai familiei sau colegi de camera.
Faptul de a nu putea iesi afara si de a fi nevoit sa petreaca multe ore cu alte persoane timp de multe zile a generat pentru unii o situatie destul de coplesitoare: livingul a devenit un spatiu polivalent care, uneori, functiona ca zona de joaca sau birou. in care sa lucrezi la distanta.
Baia a devenit, de asemenea, mult mai aglomerata decat de obicei, cu dezavantajul in plus ca, in multe cazuri, acest spatiu din casa este adesea prost ventilat. Balcoanele si terasele caselor au devenit un spatiu privilegiat care a imbunatatit semnificativ experienta de izolare pentru multe persoane.
Cine a pierdut?
Fara indoiala, grupul care a suferit cel mai mult de pe urma izolarii in timpul pandemiei a fost cel al persoanelor care au un anumit tip de dizabilitate sau mobilitate redusa.
Persoanele in varsta au iesit mai putin in strada din motive de securitate si au vazut inchiderea centrelor sau a altor spatii in care de obicei desfasurau activitati fundamentale pentru mentinerea unei bune stari fizice si psihice.
Daca pandemia a aratat ceva, este ca casele si/sau locuintele batranilor nostri necesita imbunatatiri in domeniul sigurantei si confortului.
Cine a iesit castigator?
Izolarea a fost mai putin aspra pentru acele persoane care locuiesc in case bine ventilate si care au spatii intermediare precum balcoane, terase sau terase. De asemenea pentru chiriasii cladirilor rezidentiale unifamiliale sau multifamiliale situate in apropierea zonelor verzi.
Acesti oameni au avut acces direct la zonele verzi unde se pot plimba, au o livada mica sau pot face activitati in aer liber. Pentru ei, efectele acestei pandemii au fost mult mai suportabile.
Daca, in plus, aceste locuinte au un design accesibil, adaptat persoanelor cu dizabilitati si/sau mobilitate/comunicare temporar redusa, caracteristicile lor vor facilita, fara indoiala, confortul si siguranta tuturor utilizatorilor acestora. Acest design accesibil presupune generarea de spatii mai mari, incorporarea materialelor de constructie cu texturi si culori diferite sau introducerea de plante aromatice.
Acest lucru nu implica neaparat o crestere a suprafetei locuintelor. Este vorba despre incorporarea unor aspecte de design accesibil care, uneori, presupun pur si simplu relocarea mobilierului din casa si care contribuie la imbunatatirea semnificativa a calitatii vietii locuitorilor acesteia.
Care este viitorul pe termen scurt?
Locuintele actuale nu sunt concepute pentru a fi inchise timp de multe zile si, fara indoiala, criza generata de COVID 19 va schimba viziunea gospodariilor si va duce la modificarea progresiva a reglementarilor actuale privind locuinta.
Odata depasita pandemia, vom reveni la tipologii de locuinte care amintesc de cele care erau deja construite la inceputul secolului al XX-lea, in care sanatatea a fost sporita prin generarea de spatii mari care au imbunatatit criteriile de ventilatie si iluminare.
Fara indoiala ca vor fi promovate terase comunitare in cladirile de locuit pentru utilizari de diverse feluri, precum realizarea de gradini urbane, incorporarea de zone de joaca pentru copii sau construirea de parcuri pentru batrani.
Accesibilitatea trebuie sa fie incorporata neobservata chiar in designul proiectelor urbane si arhitecturale. Pandemia a deschis o buna oportunitate de a promova aceste criterii nu numai in fondul de locuinte nou construite, ci si in reformele facute la locuintele existente.
In acest fel, vom putea imbunatati siguranta si confortul tuturor persoanelor care locuiesc in casa, indiferent de varsta si capacitatile lor. Este, de asemenea, o schimbare de paradigma necesara, tinand cont de imbatranirea progresiva a populatiei cu care ne vom confrunta in urmatorii ani, nu numai in Spania, ci in toata Europa si in principalele tari industrializate in ansamblu.
Aceasta criza ne arata ca accesibilitatea nu este doar o obligatie, ci un drept pentru toti cetatenii.
Noi granturi pentru imbunatatirea accesibilitatii
Diferitele administratii ale tarii noastre, atat la nivel statal, cat si regional, promoveaza de ani de zile amplasarea de ascensoare si rampe, balustrade etc. in spatiile comunitare ale fermelor datorita, in primul rand, imbatranirii populatiei si cresterii numarului de persoane cu dizabilitati. Aceste reglementari impun reamenajarea holurilor si a intrarilor in cladirile rezidentiale pentru a garanta dreptul de acces la propria locuinta pentru toate persoanele.
Acest tip de politica favorizeaza includerea acestor persoane in comunitate, in masura in care nu trebuie neaparat sa locuiasca in centre rezidentiale, ci mai degraba in propriile case. Locuinte care incorporeaza bai adaptate, elemente de automatizare a locuintei pentru a facilita utilizarea obloanelor si usilor sau alte aspecte legate de accesibilitatea comunicativa, precum semnale vizuale, acustice sau tactile destinate persoanelor cu dizabilitati senzoriale sau cognitive.
Criza provocata de COVID 19 a accelerat procesul care va face din arhitectura secolului XXI arhitectura varstnicilor, bazata pe o noua accesibilitate neobservata, care va face mai usor, pe masura ce imbatranim, sa ne bucuram in continuare de casele noastre indiferent de situatia noastra. Este vorba despre pariuri pe locuinte accesibile pe viata.
