Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, si al Frantei, Emmanuel Macron, au convenit astazi „nevoia unei detensionari” in jurul crizei din Ucraina, desi Kremlinul s-a plans ca Occidentul le-a respins cererile impotriva extinderii NATO in Europa de Est.
„Raspunsurile Statelor Unite si ale NATO nu au tinut cont de preocuparile fundamentale ale Rusiei”, a spus Kremlinul intr-un comunicat, referindu-se la conversatia telefonica dintre cei doi lideri in incercarea de a atenua si mai mult tensiunile.
Potrivit notei, solicitarile Moscovei de neextindere a Aliantei Atlantice spre est, renuntarea la instalarea de arme in apropierea granitelor ruse si retragerea fortelor NATO din Europa pe pozitiile din 1997.
„Intrebarea cheie a fost ignorata, adica cum intentioneaza Statele Unite si aliatii sai sa (…) implementeze principiul ca nimeni nu ar trebui sa-si intareasca securitatea in detrimentul altor tari”, a adaugat presedintia rusa, mentionand ca „ va determina reactia lui viitoare” dupa ce a studiat cu atentie raspunsurile rivalilor sai.
Intre timp, de la Paris, acestia au subliniat ca apelul dintre cei doi lideri „a permis o intelegere asupra necesitatii unei detensionari” si ambii au convenit sa continue „dialogul” pentru rezolvarea crizei.
„Presedintele Putin nu si-a exprimat nicio intentie de ofensiva” impotriva Ucrainei si „a spus foarte clar ca nu cauta confruntare”, a detaliat presedintia franceza intr-un comunicat, reprodus de reteaua FranceInfo.
Macron, la randul sau, a cerut Rusiei sa respecte „suveranitatea statelor”, se mai adauga nota, care anunta si o convorbire in aceasta dupa-amiaza intre presedintele francez si omologul sau ucrainean, Volodimir Zelenski.
“Conversatie cu un prieten si partener de incredere al Ucrainei, Emmanuel Macron. Suntem incantati ca formatul Normandia si-a reluat activitatea ca un pas catre pace”, a scris Zelensky pe contul sau de Instagram dupa dialog.
Miercuri au avut loc discutii intre consilierii liderilor formatului Normandia.
Formatul Normandiei pentru negocierile privind Ucraina exista din iunie 2014, cand liderii Rusiei, Germaniei, Frantei si Ucrainei, cu ocazia implinirii a 70 de ani de la debarcarea trupelor aliate in Normandia, au discutat pentru prima data o solutie a conflictului din Donbas.
Tonul relativ conciliant al Frantei a contrastat cu retorica mai stridenta a celorlalti aliati ai Frantei din NATO, precum Regatul Unit si Statele Unite.
In cadrul conversatiei sale cu Macron, presedintele rus a subliniat, de asemenea, ca tara sa doreste sa continue sa lucreze la solutionarea conflictului din estul Ucrainei si a insistat asupra formatului existent al negocierilor cu patru parti (Rusia, Ucraina, Germania si Franta).
O intalnire a consilierilor liderilor acestor patru tari, prima in cateva luni, a avut loc pe 26 ianuarie in capitala Frantei, in timp ce o alta a fost convocata pentru februarie.
Asa cum a spus ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian in aceasta dimineata la radioul RTL, „mingea este acum de partea lui Putin”.
„Vrea (Putin) sa fie cel care afirma ca Rusia este o putere a dezechilibrului sau este dispus sa manifeste o detensionare?”, a intrebat ministrul.
De la Moscova, omologul sau rus, Serguei Lavrov, a declarat astazi ca vrea ca diplomatia sa prevaleze si „nu razboiul” dupa ce Statele Unite au cerut Rusiei „sa revina la masa negocierilor” si au deschis posibilitatea de a-l primi pe presedintele din Ucraina.
„Am ales calea diplomatiei de multe decenii”, a spus oficialul intr-un interviu difuzat la mai multe posturi de radio si televiziune ruse. „Trebuie sa lucrezi cu toata lumea, acesta este principiul nostru”, a subliniat el.
“Daca depinde de Rusia, nu va fi niciun razboi. Nu vrem razboaie. Dar nici nu vom permite ca interesele noastre sa fie extrem de revoltate, ignorate”, a adaugat el.
Kremlinul a mai spus ca este dispus sa-l primeasca pe presedintele ucrainean la Moscova sau in orice alt oras de pe teritoriul sau pentru a aborda normalizarea relatiilor dintre cele doua tari.
Cateva ore mai tarziu, insusi Zelensky a cerut tarilor occidentale sa evite fomentarea „panicii” in fata concentrarii trupelor rusesti la granita cu tara sa.
„Nu avem nevoie de aceasta panica”, a declarat presedintele ucrainean intr-o conferinta de presa cu presa straina, considerand ca trebuie evitate alte daune aduse economiei Kievului.
Cel putin 100.000 de soldati rusi au fost concentrati la granita cu Ucraina de la sfarsitul anului 2021, potrivit estimarilor tarilor occidentale, care se tem ca Moscova va invada Ucraina, tara vecina, cu un guvern pro-occidental.
Kremlinul a negat intotdeauna aceasta posibilitate, dar se considera amenintat de extinderea NATO in ultimii douazeci de ani si de sprijinul pe care tarile occidentale il acorda Ucrainei.
Kremlinul cere ca NATO sa inceteze extinderea, mai ales cu o posibila aderare a Ucrainei, si solicita o retragere militara pe pozitiile din 1997.
Statele Unite si Alianta Atlantica au respins oficial aceste cereri miercuri, dar au deschis usa reluarii negocierilor privind limitele reciproce privind desfasurarea de rachete cu raza scurta si medie de actiune de catre cele doua puteri nucleare in Europa si asupra exercitiilor militare in vecinatate. a rivalului.
Rusia a fost pesimista si a spus ca pregateste o reactie, in timp ce Statele Unite au indemnat-o „sa se intoarca la masa negocierilor”.
In acest sens, Washington a convocat astazi o reuniune a Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite pentru a aborda situatia din Ucraina, care va avea loc luni viitoare, potrivit presedintelui organismului mentionat, Mona Juul, din Norvegia.
Dar in timp ce incearca sa deschida canale de dialog, puterile implicate nu inceteaza sa trimita mesaje pentru a-si intari pozitiile.
