Primavara a adus pe scena Salii Palatului unul dintre cele mai iubite spectacole din lume. Chiar daca toata lumea l-a vazut de multe ori si in diverse interpretari, chiar daca muzica lui Ceaikovski ne rasuna in minte in fiecare dintre secventele foarte cunoscute, cine nu-si doreste sa revada oricand „pas de quatre“, piruetele Bufonului sau gratia desavarsita a Odettei?
O poveste simpla, despre Bine si Rau, despre puterea miraculoasa a iubirii „spusa“ in limba dansului de balerinii rusi
Arta contra drog
Spectacolul, organizat sub egida Asociatiei Culturale „Dracula“ si a Centrului International Antidrog si pentru Drepturile Omului, isi propune sa promoveze Proiectul National Cultural 2008 „Arta contra Drog“, ca un protest fata de amploarea acestui flagel. Arta, afirma organizatorii, ar putea fi o compensare, un mod de a-i indeparta pe tineri de lumea obscura a drogurilor. Foarte cunoscut in intreaga lume, spectacolul „Lacul lebedelor“ are ca sursa de inspiratie o straveche legenda in care un vrajitor rau transforma niste printese in lebede.
Vraja poate fi spulberata numai prin iubirea adevarata a unui print. Spectacolul este creatia muzicala a lui Piotr Ilici Ceaikovski, iar libretul baletului a fost scris de Vladimir Berghicev si V. Ghelzer. Premiera a avut loc in 1877, la Balsoi Teatr (Teatrul Mare) din Moscova, avandu-l ca dirijor pe Semen Riabov, in coregrafia lui Julius Reisinger. Initial, spectacolul nu a avut succes, deoarece publicul nu era obisnuit cu stilul „simfonic“al unei muzici pentru balet si nu a inteles amploarea partiturii, iar coregrafia a fost mediocra la acea vreme.
Coregrafia a fost modificata dupa moartea compozitorului, la cererea conducerii teatrului Mariinsky din Sankt Petersburg, de catre Marius Petipa si Lev Ivanov. In noua forma, baletul a avut premiera pe 15 ianuarie 1895 si a avut un binemeritat succes. Desi au mai existat si alte versiuni, cea pe care o cunoastem astazi a fost reprezentata cel mai des.
O poveste care ne place
In decorul unui basm, pe o pajiste, printesa Odette este zarita de Rothbart, un vrajitor rau, care o transforma in lebada. In primul act, la petrecerea printului Siegfried, regina il anunta ca a sosit vremea insuratorii, dar el este hotarat sa se insoare numai din dragoste. Serbarea este animata de glumele Bufonului. La sfarsitul petrecerii, Siegfried admira visator un stol de lebede la marginea lacului si, intr-un imbold inexplicabil, alearga dupa ele. La miezul noptii, lebedele isi recapata infatisarea umana si danseaza. Fermecat de frumusetea Odettei, Siegfried se indragosteste si ii promite credinta, iar juramantul sau sincer le poate salva pe toate.
Desi la palat ii sunt prezentate mai multe mirese, Siegfried nu alege niciuna. Deodata, in sala navaleste o tanara care seamana leit cu Odette, dar este imbracata in negru, la fel ca cel care o insoteste. Printul o alege ca logodnica, dupa un pas de deux plin de pasiune. In departare se zareste umbra disperata a Odettei, iar Rothbart isi arunca deghizarea si iese cu fiica sa Odile, multumit ca l-a facut pe Siegfried sa-si calce juramantul. La marginea lacului, printesele-lebede isi deplang soarta alaturi de Odette. Siegfried incearca in zadar sa le explice ca a fost inselat.
Doar Odette nu-i intoarce spatele, ramanand alaturi de el in tumultul declansat de Rothbart. In lupta inegala dintre cei doi, in care Siegfried este aproape invins, dragostea Odettei biruie, iar Rothbart este inghitit de flacarile iadului. Vraja se risipeste, lebedele isi reiau infatisarea omeneasca, iar iubirea celor doi triumfa in eternitate.
