Epidemia de opioide din SUA a avansat si a dus la niveluri record numarul deceselor de la dependenta de analgezice. Intre timp, companiile farmaceutice si distribuitorii au inundat piata cu pastilele lor: 75 de miliarde de tablete, conform unor informatii clasificate anterior pe care o instanta din SUA a decis sa le faca publice.
Publicarea recenta a statisticilor de la agentia americana de control al drogurilor, DEA, este o lovitura pentru unele dintre cele mai mari companii farmaceutice din tara. Au platit milioane de dolari in acorduri extrajudiciare menite, partial, sa pastreze secretul dovezilor: au profitat de schimbul cresterii cererii de opioide, chiar daca oficialii de sanatate publica declarau epidemia.
Datele se intind din 2006 pana in 2012, cand a fost atins un varf de 282 de milioane de prescriptii de opioide pe an, un numar echivalent cu numarul de care ar fi nevoie toti adultii americani pentru a folosi opioide timp de o luna. Vanzarile anuale de analgezice narcotice au ajuns la peste 8 miliarde de dolari in acel an.
La tribunalul federal din Cleveland, Ohio, judecatorul districtual Dan Polster judeca aproximativ 2.000 de procese civile impotriva producatorilor si distribuitorilor de opioide, introduse de orase si judete din intreaga tara, intr-un proces masiv de district multiplu. Polster a ordonat publicarea datelor dupa o batalie de un an initiata de The Washington Post si The Charleston Gazette-Mail in West Virginia.
Potrivit unei analize a cifrelor publicate de The Washington Post, circulatia celor mai comune doua opiacee (hidrocodona si oxicodona) a crescut cu peste 50% in perioada inregistrata, ajungand la 12,6 miliarde de pastile in 2012.
Pana atunci, Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) declarasera deja o criza de sanatate publica din cauza cresterii numarului de decese prin supradoza. Datele arata ca unele dintre cele mai mari cresteri ale vanzarilor au avut loc in zone care fusesera deja devastate de opiacee.
Aproape noua din zece pastile au fost produse de filiale a trei multinationale farmaceutice: Mallinckrodt, Endo si Actavis (redenumite astazi Allergan). Poate ca nu sunt companii foarte faimoase, dar pastilele despre care se incanta – se spune ca deseori minimizeaza riscul de dependenta si prescriu in mod necorespunzator medicamentele ca o solutie pentru durerea cronica – s-au infiltrat in ultimii cativa ani, 20 de ani in toata Statele Unite.
Intre 2006 si 2012, Mallinckrodt a vandut aproape 29 de miliarde de pastile cu opiacee in SUA, captand 38% din piata. Actavis a vandut un numar similar, iar Endo a ajuns la 11.000 de milioane de tablete. Unul dintre medicamentele lui Endo este Opana, un opiaceu foarte puternic care a fost fortat sa fie retras de pe piata pentru ca ucidea multi oameni.
Al patrulea producator ca marime, desi cu o cota de piata mult mai mica (aproximativ 3%) a fost Purdue Pharma. Cu toate acestea, se sustine ca rolul sau a fost esential in fenomenul prescrierii in masa prin schimbarea practicilor si culturii de management al durerii.
Dar cu unitatile vandute, nu este posibil sa intelegem pe deplin impactul pe care l-au avut unele medicamente asupra epidemiei. Multe dintre cele mai comune analgezice au fost opiaceele cu potenta scazuta: au contribuit la dependenta si dependenta, dar nu au avut acelasi risc de supradozaj ca narcoticele mai puternice, mai putin prescrise.
In 2010, Purdue Pharma a avut o cifra de afaceri de 3 miliarde de dolari pentru OxyContin, un medicament pe care l-a vandut ca fiind foarte puternic, ceea ce reprezinta aproape o treime din valoarea maxima atinsa de intreaga piata a opiaceelor la apogeu. Ingredientul sau activ este oxicodona, un opiaceu puternic derivat din macul de opiu (macul regal) si mai puternic decat morfina. Acest medicament este acuzat ca a fost in spatele unei cresteri a deceselor prin supradoza la inceputul anilor 2000.
Toate aceste companii fac obiectul mai multor procese, acuzandu-le ca au crescut vanzarile de opioide cu afirmatii false despre siguranta si eficacitatea medicamentelor lor. Au fost denuntati si membrii familiei Sackler, care detine Purdue Pharma.
Publicarea datelor DEA va intari argumentul reclamantilor ca responsabilitatea pentru epidemie se intinde pe intreaga industrie, companiile farmaceutice incercand sa capteze cat mai mult posibil din piata opioidelor fara a lua in considerare tragedia umana care a fost creata.
Producatorii de opiacee neaga orice fapta gresita. Printre alte argumente, acestia au incercat sa puna epidemia vina pe seama medicilor care au prescris medicamente in exces. Dar Purdue Pharma a fost deja amendata cu 600 de milioane de dolari intr-un proces penal pentru vanzarea de opiacee. In martie, compania a fost de acord sa plateasca 270 de milioane de dolari intr-un proces civil introdus de statul Oklahoma. Mallinckrodt a ajuns la o intelegere in urma cu doi ani cu Departamentul de Justitie, fiind de acord sa plateasca 35 de milioane de dolari pentru vanzarea de opiacee.
Defalcarea datelor pe judet arata ca vanzarile de opiacee au fost adesea concentrate in regiunile cele mai greu afectate de epidemie, cum ar fi unele dintre cele mai sarace zone din Appalachia, Virginia de Vest. La un moment dat, cele mai mari vanzari pe cap de locuitor au fost in judetul rural Mingo, Virginia de Vest, unde medicii si farmaciile isi castigau existenta vanzand retete sau pastile oricui platea si fara sa puna prea multe intrebari. Practica a starnit rulote de consumatori de opiacee care soseau in Mingo de la sute de kilometri distanta.
McKesson Corporation, cel mai mare distribuitor de medicamente din tara, a furnizat multe dintre opiaceele din judetul Mingo. Potrivit unei analize a datelor DEA publicate de The Washington Post, McKesson si alte cinci companii (inclusiv Walgreens, CVS si Walmart) au fost responsabile pentru majoritatea vanzarilor de analgezice in Statele Unite.
Pe locul al saptelea clasamentul Fortune 500, McKesson a platit o amenda record de 150 de milioane de dolari in urma cu doi ani pentru a pune capat acuzatiei guvernului ca distribuie prea multe opiacee in locuri in care cererea de pastile nu putea fi atat de mare. McKesson a fost, de asemenea, una dintre companiile care au platit milioane de dolari pentru a pune capat proceselor din partea procurorului general din Virginia de Vest pentru inundarea statului cu opiacee.
Joe Rannazzzisi, fost sef al departamentului DEA responsabil cu controlul distribuirii medicamentelor eliberate pe baza de reteta, a incercat sa initieze proceduri penale impotriva lui McKesson si a altor distribuitori. Potrivit marturiei sale, lobby-ul exercitat de industria farmaceutica i-a determinat pe oficialii Departamentului de Justitie sa-i blocheze initiativa.
