Doar 20 % din potentialul Cetatii Fagarasului este utilizat. Din cele 166 de sali cate cuprinde intreg ansamblul, circa 30 de sali sunt folosite. Muzeul amenajat aici si intretinut cu devotament de directorul lui Gheorghe Dragota este vizitabil contra unei sume modice de 5 lei, si adaposteste obiecte arheologice, numismatice, documente de istorie medie si moderna a Tarii Fagarasului, arta plastica, arta decorativa, mestesuguri artistice populare (olarit, tors, tesut, cojocarit), icoane pe sticla, interior taranesc, civilizatia sasilor etc.

Tot aici se afla Biblioteca Municipala  si o crama-restaurant. Aflata chiar in centrul orasului, cetatea-castel pare incremenita in trecut. Cu toate ca exista o directie internationala de redescoperire a valorilor istorice, Cetatea Fagaras tinde sa devina invizibila si la propriu, acoperita ca perspectiva de noua si impunatoarea catedrala. Desi este simbolul orasului, desi are in spate 700 de ani de istorie, desi s-au tras din partea presei si a publicului numeroase semnale de alarma pentru salvarea si punerea in valoare a acestei bijuterii culturale, nimeni nu a gasit inca fonduri pentru restaurarea si punerea in circuitul turistic. Tot de pe site-ul primariei afam ca in anul 2006 numarul de turisti a fost in municipiul Fagaras de 2.100. Si au intocmit, frumos si colorat, grafice! Administratia locala, prin vocea primarului sau Sorin Manduc, afirma in luna octombrie ca urmeaza sa fie organizat, in cursul lunii, un concurs de proiecte de consultanta pentru obtinerea unei finantari europene. Nu am gasit acest anunt nicaieri.

Pe site-ul primariei  la sectiunea proiecte si la cea de strategie de dezvoltare scrie clar: „nu exista informatii la aceasta sectiune”. Cuvantul de ordine: RESTAURARE Exista diferite scandaluri locale legate de atribuirea in folosinta a hotelului care a fost amenajat, in perioada comunista, in cladirea Regimentului de Garda, hotel unde erau cazati turisti straini, pe valuta. Veneau pe atunci strainii sa vada unul din cele mai mari complexuri feudale fortificate din Europa. In 1995, pentru ca nu a mai functionat sistemul de incalzire, stabilimentul a fost inchis, fara a fi protejat cumva de invazia celor fara locuinta si a celor fara constiinta. S-a furat tot ce se putea fura, iar acum usa este batuta in cuie pentru ca locul devenise o hazna. Sistemul de canalizare nu functioneza pentru ca s-a defectat pompa de evacuare in sistemul centralizat. In consecinta, toate apele uzate ale restaurantului-crama se duc in lacul ce  inconjoara cetatea. Lacul nu mai are scurgere, iar prin efectul de balta locul este o bomba ecologica. Exista bineinteles solutii de ecologizare, dar costa, iar primaria nu are… strategii.

Exista si un proiect pentru amenajarea unui muzeu al rezistentei anticomuniste, fiind stiut faptul ca unul dintre cele mai darze centre ale rezistentei armate anticomuniste s-a aflat in Tara Fagarasului. Aprobarea proiectului tergiverseaza pe la diferite comitete de mai multi ani, deci nici atragerea de fonduri nu este posibila. Pentru ca multi dintre luptatorii anticomunisti au avut si un trecut legionar, sau din alte motive care ar putea leza pe cineva, proiectul zace, nu ca cel de la Sighet care este clasat de Consiliul Europei printre cele mai importante trei institutii de profil de pe continent. Pasiune si devotament nemarginit Rar am vazut un om atins de asa o pasiune pentru istoria locului ca profesorul Gheorghe Dragota. Poate parcurge cu ochii legati cele 85 de sali ale castelului. „Am scris pana acum peste 150 de memorii numai pe tema Cetatii si am scris cu gandul ca cineva citeste si face ceva” spune cu obida directorul muzeului. S-au renovat cateva sali, dar lucrarile, incepute in ‘97, sunt stagnate. In afara de partea de zidarie, care lasa de dorit – a inceput deja sa cada tencuiala – mai trebuie rezolvata partea de izolatie termica, de canalizare, de instalatie electrica. Investitori nu exista, pentru ca ar fi necesari circa 80 de milioane de euro sa se puna pe picioare afacerea. Pentru ca nemultumirile domniei sale sunt adanci si vechi, pentru ca s-a luptat cu morile de vant post-decembriste cautand drumul cinstit pentru apararea pasiunii sale de o viata, pentru ca a venit cu sute de propuneri neluate in seama de nimeni, pentru ca a batut la usile ministerelor, are un stil frenetic, incearca sa sustina cauza cu gesturi si vorbe care curg nepotolit. A contactat agentii de turism pentru ca cetatea sa fie inclusa in circuitele turistice. Au venit si au spus ca mai intai sa se termine lucrarile de restaurare si pe urma se poate discuta, ca nu se pot aduce turistii sa vada o spanzuratoare si cateva sali de muzeu. A propus inca din 1996 includerea edificiului pe lista patrimoniului UNESCO. Nu este posibil, fiind un obiectiv care necesita restaurare. Care nu se poate face, pentru ca exista un cerc vicios, in care profesorul se agita, gesticuleaza si explica oricui are rabdarea sa-l asculte ce se poate amenaja pentru ca locul sa devina atractiv pentru turism.

Pentru turistii care cauta povesti sangeroase, considera ca „Fecioara de fier” poate deveni pentru Fagaras ce este Dracula pentru Bran, un brand care tine de senzational. Poate fi reconstituita o camera de tortura, in Turnul temnitei, acolo unde erau inchisi cei care nu-si plateau darile. Exista propuneri pentru utilizarea tuturor celor 167 de incaperi. Se poate amenaja o galerie de arta, o casa a casatoriilor, sali cu functii publice si sali de receptie. Se poate reconstrui un hotel, mobilat in stil medieval si o crama in spiritul epocii. Ca sa poti tine turistii este nevoie de o oferta completa. In zona Fagarasului putem avea cinci tipuri de turism: turism cultural sau istoric, turism monografic, turism montan, turism hipic si agroturismul. Cetatea Fagarasului ar putea deveni un centru important al turismului cultural national si international.