Epilepsia este o boala cronica care evolueaza in crize convulsive (contractii musculare), senzoriale, senzitive sau afective.

Cauzele crizelor epileptice:

1. Congenitale: malformatii cerebrale, tulburari de metabolism din perioada intrauterina;

2. Perinatale: hipoxia cerebrala (oxigenare defectuoasa a creierului specifica nou nascutului si prematurului);

3. Metabolice: hipoglicemia, deshidratarea, tulburari electrolitice;

4. Leziuni cerebrale: raumatisme cerebrale, tumori cerebrale, anevrisme vasculare (dilatatii anormale ale vaselor de sange din creier);

5. Infectii cerebrale: encefalite, meningite, abcese cerebrale;

6. Toxice: intoxicatii acute cu monoxid de carbon organo-fosforice, stricnina, efedrina, hidrazida, alcool, droguri;

7. Idiopatice: fara o cauza cunoscuta.

Manifestari clinice:

1.Crize tonico clocnice generalizate de tip Grand-Mal

Apare frecvent peste varsta de 4 ani, cu debut brusc, cu pierderea cunostiintei, contractura tonico clonica (contractura musculara si miscari ale membrelor) generalizata, capul in extensie, dat pe spate, cu ochii dati peste cap, maxilarele inclestate, cu membrele superioare contractate in flexie, iar cele inferioare in extensie. Aceasta criza dureaza 20-30 de secunde, fiind urmata de: criza clasica cu secuse mioclonice generalizate, modificarea respiratiei, relaxarea sfincterelor (pierdere de urina si materii fecale). Bolnavul nu isi aduce aminte de criza pe care a avut-o.

2. Crizele tonice se refera la pierderea brusca a constientei, urmata de contractii tonice a musculaturii membrelor si trunchiului (rigiditate musculara) si rareori urmata si de deviatia laterala a capului si a ochilor. Crizele sunt scurte, de cateva secunde. Ele apar, mai ales, la sugari datorita hipoxiei cerebrale sau traumatismelor cerebrale survenite in timpul nasterii.

3. Crizele clonice: debuteaza brusc cu contractii clonice (contractura musculara si miscari necontrolate) generalizate sau localizate pe o jumatate a capului sau pe o jumatate a corpului.

4. Crizele mioclonice: debut brusc fara pierdere a constientei specifice perioadei adolescentei, apar dimineata la trezire, pot fi urmate de crize de grand-mal manifestate prin contractii musculare bruste, scurte, repetitive, limitate la o parte a capului sau generalizate.

5. Crizele hipotone: debut brusc, pierderea constientei si a tonusului postural (pacientul cade din picioare); dureaza 1-2 secunde.

6. Crizele Jacksoniene: sunt manifestari localizate sub forma de contractii musculare la nivelul fetei sau a membrelor, fara pierderea constientei.

7. Crizele Petit-Mal: mai sunt denumite si absente epileptice deoarece copilul manifesta pierdere brusca a activitatii constiente fara convulsii sau caderi, poate clipi usor din ochi sau usoara agitatie a mainilor. Copilul devine brusc inexpresiv, nemiscat, fara activitate, priveste in gol timp de cateva secunde si nu isi aminteste ce s-a intamplat. Astfel de crize se pot repeta de mai multe ori pe zi.

8. Crizele Psihomotorii: apar mai ales la adult; se manifesta prin comportament anormal, stereotipii, automatisme, halucinatii; dureaza cateva secunde; pacientul nu-si aminteste de atacul psihomotor.

Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential al crizelor epileptice se face in functie de problemele de sanatate constatate de medic si detaliate mai jos:

– Sincopa (pierderea constientei datorata altor probleme: neurologice, cardiace),

– Accident vascular cerebral,

– Pseudoconvulsii de natura isterica,

– Migrena,

– Atacuri de panica.

Investigatii paraclinice

Electroencefalograma (EEG) – este investigatia de baza in epilepsie, alaturi de tomografie si rezonanta magnetica nucleara mai ales in cazul epilepsiilor secundare, unor tumori sau anevrisme vasculare.

Tratament

Tratamentul in criza epileptica se face cu medicatie de tip diazepam, lorazepam sau fenitoina administrata intravenos sau pe cale rectala, sub stricta supraveghere a medicului neurolog sau psihiatru.

Tratamentul chirurgical este valabil in cazul epilepsiilor secundare determinate de tumori, malformatii sau anevrisme vasculare.

Educatia terapeutica a bolnavului epileptic

1. Bolnavul va evita: consumul de alcool, tutun si cafea; zgomotele si luminile puternice; conducerea automobilului sau a altor autovehicole; meseriile care favorizeaza aparitia crizelor.

2. Se vor evita meseriile riscante care necesita o vigilenta sporita: lucrul la inaltime, in mediu toxic sau manipularea unor masini automate.

3. Pacientul trebuie sa constientizeze faptul ca trebuie sa ia tratamentul prescris de medic pe o perioada lunga de timp chiar daca nu au mai aparut crize; in general, tratamentul pentru epilepsie se intinde pe o perioada de 5-10 ani sau chiar toata viata in unele cazuri.