Unul din succesele politice remarcabile de data recenta ale lui Traian Basescu a fost castrarea politica a UDMR. Niciodata nu a fost aceasta mai slabita si mai debusolata. Mereu in luntrea castigatorului, miel bland cu dubla cetatenie, de dreapta si de stanga dar pe centru, UDMR parea cel mai abil jucator politic de pe absurda noastra scena politica.
A fost suficient ca metoda sa diplomatic-machiavelica sa se intalneasca cu metoda fatis-machiavelica a lui Traian Basescu pentru ca UDMR sa se subrezeasca brusc. Insa nu doar divizarea adversarilor si opunerea factiunilor lor interne, practicata frecvent de Basescu – a infrant-o. Cazul lui Tokes si al partiduletului sau concurent, abil pus in scena de presedintele-manipulator, nu a fost factorul declansator al decaderii UDMR. Ci propria – si atipica – miopie politica.
Era evident ca un guvern minoritar, precum guvernul Boc, nu putea sa-si continue dupa 2009 mandatul decat cu ajutorul tradatorilor si al minoritarilor. Ce nu a calculat corect UDMR a fost amploarea incompetentei lui Emil Boc. Incompetenta care a spart chiar si capul pana atunci tare al formatiunii maghiarilor. Electoratul fidel al UDMR, in mare parte format din pensionari, a fost indepartat de impopularele si inutilele taieri si reforme ale guvernului Boc. De asemenea, bugetarii maghiari au receptat ca pe o tradare aruncarea lor in saracie prin sustinerea parlamentara a voturilor UDMR. Ca o lovitura de gratie, tinerii votanti extremisti manipulati prin metoda nostalgiei secuiesti au fost repede absorbiti de partidul sub acoperire al lui Laszlo Tokes.
Care ar fi sansa majora a UDMR acum? Situatia sa e atat de disperata incat zilele trecute a cerut din nou reducerea pragului electoral la 3 %. Desi Elena Udrea, “lasandu-se greu” ori, dimpotriva, “prinsa pe condur gresit” – a spus ca nu e, la o prima vedere, de acord, lui Basescu i-ar putea conveni. Planul sau vechi de a face o copie grotesc-diabolica a Conventiei Democratice, compusa din rebuturile politicii romanesti, ce ar impiedica USL sa obtina 50 % plus 1 din voturi – ar fi servit perfect de scaderea pragului electoral.
Insa nu aceasta e sansa UDMR. Aceasta ar fi sansa de a intra in istoria ridicolului politic. Sansa sa este ca, pornind de la Ciuhodaru, Arafat, reforma sanatatii sau altceva – sa procedeze precum Basescu. Sa schimbe dur, imprevizibil, “neprincipial” – aliantele. Si sa sprijine uitata, deja, initiativa de suspendare a presedintelui. Mi-e teama insa ca UDMR va alege, miop, balcanic si las – ridicolul.
