Craciunul – sarbatoarea nasterii Domnului Iisus Hristos, este o sarbatoare plina de semnificatii si traditii in tara noastra.

Potrivit relatarilor din Biblie, Iisus s-a nascut din Fecioara Maria si Dumnezeu Tatal, prin pogorarea Duhului Sfant, dupa ce venirea sa pe lume a fost prevestita de ingerul Gavriil (la 25 martie – Bunavestire).

Iisus s-a nascut la Betleem, intr-un staul, unde a fost vizitat de pastori si de cei trei magi de la rasarit, care au fost calauziti de o stea, de unde si obiceiul de a merge cu steaua.

Iata ce traditii si obiceiuri sunt specifice de Craciun in Romania:

23 decembrie

Traditiile si obiceiurile de Craciun incep din preziua Ajunului, cand se sarbatoresc mortii care coboara din cer pe pamant pentru a fi omeniti. (sursa)

Dupa miezul noptii se face o masa cu mancare de post (turte, grau fiert, fasole si altele) pentru ospatarea spiritelor mortilor. In dimineata urmatoare, dupa sfintirea mesei, mancarea este impartita membrilor familiei si vecinilor.

Tot in seara de 23 decembrie, se porneste colinda copiilor, care sunt considerati aducatori de noroc si fericire: Mos Ajunul (“Buna-dimineata la Mos Ajun, ne dati ori nu ne dati?”). In aceasta seara se fac si calendarul de paine si calendarul de ceapa, care proorocesc vremea pe un an intreg.

24 decembrie

In Ajunul Craciunului, credinta populara spune ca se deschid cerurile si se fac practici oraculare pentru ferirea de boli si recolta de anul viitor. Exista un obicei conform caruia in seara de Ajun se pun pe masa doua paini, sare, peste, grau si un pahar cu apa, pentru mortii care vin sa manance.

O alta credinta populara consta in amenintarea pomilor, in care barbatii se duc cu topoarele in gradina si ameninta copacii ca daca nu vor rodi asa cum se cuvine, o sa-i taie.

25 decembrie

Ziua de Craciun este plina de traditii stravechi: colindatul, mersul cu steaua (pana la Boboteaza, de Sfantul Ioan), irozii (venirea magilor dupa stea).

Obiceiurile de Craciun:- Firimiturile primului colac de Craciun se impart de mancare la pasari si vite, ca sa fie ferite de bol;- Nu se spala blidele in care s-a mancat de Craciun, pana a doua zi, cand apa in care se spala se da la vite, impotriva deochiului;- Superstitia spune ca daca de Craciun este cald, de Paste va fi frig si invers.- In ziua de Craciun nu se matura si nu se scoate gunoiul afara din casa pana a doua zi.

Pentru a avea un an bogat, aceeasi sursa mai spune ca trebuie sa primiti colindatorii si sa dati de pomana unui om sarac in ziua de Craciun.

Craciunul in diferite zone din Romania

Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde, pe langa colindele propriu-zise (cantece de stea, vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, turca, cerbul sau brezaia, teatrul popular, dansuri precum calutii si caluserii) si o gama larga de datini, practici, superstitii si ziceri care isi au originea in credinte si mituri stravechi.

Dintre acestea, vom prezenta cateva obiceiuri si traditii specifice diferitelor zone ale tarii. (sursa)

In unele zone ale Romaniei, porcul se taie de Ignat, adica pe data de 20 decembrie. Se spune ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul.

Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si de alte boli.

In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda gura cu apa.

Tot in Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8 si se pastrau pana primavara cand se afumau si se tamaiau boii si plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de plugari in tarina.

Cu o saptamana inainte de Craciun, in zona Codru din Maramures incep pregatirile pentru colindat, culminand in cele doua zile anterioare sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se impodobesc interioarele locuintelor: masa cu fata brodata, fete de perne ornamentate, pe pereti se pun sterguri si blide ornamentate, crengi de brad, banita, busuioc, brebenoc.

In anumite sate din Transilvania se pune, in Ajunul Craciunului, pe un scaun, in tinda casei, fan si peste el un colac si in jurul colacului un numar de coci corespunzator numarului de animale din gospodarie. Cocii se dadeau la animale impreuna cu fanul ca sa se inmulteasca si sa fie “an bun”.

Prin Transilvania, se intelege sub numele de “zorit” datina de a se canta colinde de catre feciori si oameni insurati la “zoritul” in ziua de Craciun.

In Tara Oasului, in vatra focului de la stana se introduc patru potcoave pe care, dupa ce se inrosesc, se mulg oile peste ele, crezandu-se ca oile “stricate”, care nu dau lapte, se vindeca datorita functiei magice a fierului.

In zonele Fagaras si Mures, exista obiceiul ca de Anul Nou sa se puna pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte (oglinda, pahar de tuica, creion, paine si altele).

Fete si feciori sau perechi de fete si feciori intra pe rand in casa si intorc fiecare dintre ei cite o farfurie si ce se afla sub farfurie le arata ca asa le va fi ursitul(a) sau ca asa le va fi norocul daca se vor casatori:

Oglinda semnifica mandrie; paharul de tuica inseamna ca cel care ii este rsit va fi bautor; painea insemana bogatie pentru acel cuplu; carbunele inseamna ca omul va fi negru la suflet; sarea inseamna saracie; creionul inseamna domn; banii semnifica avutie.