Metacognitia este un concept care a devenit popular in ultimii ani. Intr-adevar, in domenii precum psihologia sau pedagogia se face referire frecvent la el, fara a se mentiona utilizarea sa in mass-media si articole informative. Desi nu s-a vorbit niciodata atat de mult despre asta ca acum, in practica foarte putini stiu ce este.
Se crede adesea ca este o abilitate unica pentru oameni, dar unii experti au subliniat ca exista dovezi ale unor procese similare la anumite animale. Oricum ar fi, este de obicei inteles ca procesul de gandire despre gandire. Sa vedem ce este adevarat, de ce este important si ce beneficii are in viata de zi cu zi a oamenilor.
Ce este metacognitia?
Metacognitia este capacitatea de a reflecta asupra proceselor de gandire care ne permit sa interpretam realitatea. De asemenea, in capacitatea de a le controla, monitoriza, evalua si reglementa in masura in care acestea intervin in cognitie. De aici si constructia cuvantului ( meta este un prefix grecesc care se refera la ceva ce este dincolo).
Ceea ce intelegem astazi ca metacognitie isi are originea in ideile lui John H. Flavell. De atunci, au aparut multiple teorii care urmaresc sa explice desfasurarea acestor procese, toate dintr-o anumita scoala (contributiile facute din constructivism sunt deosebit de valoroase). Pentru a intelege mai bine acest lucru trebuie sa precizam doua idei care reglementeaza procesul:
- Cunoasterea metacognitiva: se refera la ceea ce oamenii stiu despre propriile procese cognitive. De exemplu, cunostintele lor despre abilitatile lor si capacitatea lor de a indeplini anumite sarcini. De asemenea, implica cunoasterea strategiilor care vizeaza imbunatatirea acelor abilitati si abilitati.
- Reglarea metacognitiva: implica actiunile active pe care oamenii le fac cu privire la procesele si strategiile cognitive mentionate. Este legat de monitorizare si implica o discriminare a rezultatelor. De exemplu, realizand ca o anumita strategie folosita pentru a imbunatati o abilitate (sau o slabiciune) nu este eficienta.
Etape sau faze
Orice fiinta umana, cu putina introspectie, poate dezvolta metacognitia in propriul beneficiu.
Deseori se face referire la fazele metacognitiei. Fiecare teorie si autor a stabilit faze diferite, dar in termeni generali putem identifica patru: planificare, monitorizare, evaluare si reflectie. Fiecare dintre aceste faze este importanta si se combina intre ele pentru a consolida ceea ce expertii numesc metacognitie.
Procesul presupune un nivel ridicat de constientizare cu privire la sarcinile care sunt indeplinite, precum si cele mai potrivite strategii pentru a controla voluntar aceste procese. Teoria initiala a lui Flavell a fost ca metacognitia a aparut ca un mecanism natural de a face fata erorilor. Reflectand activ asupra lor, omul poate invata si poate fi mai eficient.
Revenim astfel la definitia pe care am dat-o la inceput: metacognitia inseamna a gandi despre gandire. Aceste cuvinte rezuma intr-un mod simplu intregul cadru sistematic pe care il implica procesul metacognitiv. Nu este doar un proces care se dezvolta in stadiile incipiente ale fiintei umane, ci care il insoteste pe tot parcursul vietii.
Implicatiile metacognitiei in invatare
Metacognitia este adesea gandita ca un concept foarte abstract care nu isi are locul in realitate. Aceasta este o credinta clar eronata, deoarece a fost folosita activ in procesele de invatare de ani de zile. De fapt, este foarte probabil ca tu insuti sa executati strategii metacognitive in fiecare zi fara sa stiti. Sa vedem trei exemple ilustrative:
Invatarea unei a doua limbi
Timp de una sau doua decenii, programele care vizeaza predarea unei a doua limbi au incorporat paradigme de metacognitie. Nu este pentru mai putin. De fapt, expertii si cercetatorii au subliniat ca este o strategie foarte utila pentru a imbunatati asimilarea studiului unei noi limbi.
Pe scurt, includerea proceselor metacognitive in invatarea limbilor straine ajuta la depasirea barierei care ii impiedica pe multi studenti sa continue. Reflectarea asupra propriilor strategii de studiu, acordarea atentiei punctelor forte si punctelor slabe, invatarea sa conduca procesul si evaluarea obiectiva a rezultatelor pot face o diferenta notabila.
Imbunatatirea abilitatilor muzicale
Ca si in cazul precedent, muzica este de obicei un domeniu de studiu dificil pentru multi oameni. Chiar si printre cei care sunt interesati de ea, poate fi putin complex sa asimilezi unele idei de teoria muzicii. Studiile si cercetarile au aratat ca metacognitia poate ajuta la accelerarea invatarii conceptelor muzicale.
Acest lucru are implicatii pentru studenti, pentru cei care vor sa invete sa cante la un instrument si bineinteles pentru cei care se dedica muzicii in mod profesional. Beneficiile sunt resimtite pe termen scurt si cresc pe masura ce procesele sunt aplicate in mod regulat.
O mai buna intelegere a matematicii
Matematica poate fi cosmarul multora. Schimbarea modului in care aceasta disciplina este inteleasa prin metacognitie ar putea fi benefica.
In cele din urma, expertii si cercetatorii sustin, de asemenea, utilizarea metacognitiei pentru a imbunatati abilitatile de matematica. Matematica este de obicei una dintre domeniile de studiu care provoaca cea mai mare respingere, lucru care se datoreaza, in general, abordarii sau strategiilor de studiu utilizate.
Prin aceste metode este posibil sa intelegem matematica intr-un mod diferit, precum si sa optezi pentru modele de studiu alternative pentru a obtine rezultate eficiente. In acest fel, implementarea procesului poate ajuta la imbunatatirea predarii si abilitatilor elevilor.
Utilizari ale metacognitiei in viata de zi cu zi
Este foarte probabil ca afirmatiile anterioare sa te fi facut sa intelegi ca metacognitia nu este o idee la nivel teoretic fara vreo implicatie in realitate.
Dar cu siguranta va intrebati ca nu invatati intotdeauna o noua limba, teoria muzicii sau rezolvati probleme matematice. Iata cum va prezentam utilitatile metacognitiei pe o baza de zi cu zi:
- Imbunatatiti luarea deciziilor.
- Incurajeaza gandirea critica.
- Evitati stagnarea sau repetarea tiparelor care nu dau niciun rezultat.
- Permite exersarea empatiei si alteritatii (prin ceea ce este cunoscut sub numele de metacognitie sociala).
- Iti poti creste stima de sine descoperindu-ti abilitatile si aptitudinile.
- Este o strategie ideala pentru a cultiva succesul.
- Nu lasa esecurile sau greselile sa conditioneze ceea ce poti realiza.
- Va permite sa aveti controlul asupra emotiilor si sentimentelor.
Raman multe de studiat despre implicatiile acestor procese, precum si despre cum sa profitam de ele in favoarea noastra. Utilitatea sa se simte dincolo de mediul educational, deoarece exploreaza idei la fel de variate precum conceptul de sine si modul in care ne relationam cu ceilalti.