Biserica nu este doar o instituţie dedicată spiritualului, ci şi un business. PROVINCIANEWS.RO vă spune câţi bani trec prin mâna directorului economic al Arhiepiscopiei Clujului.
Arhiepiscopia Clujului este, dincolo de toate, o instituţie cu o balanţă de venituri şi cheluieli, ca oricare alta. O afacere, se poate spune. Există un director economic, care are misiunea de a eficientiza businessul şi de a veghea ca preoţii să îşi primească lefurile la timp.
Arhiepiscopia a avut în 2011 venituri de aproximativ 22 milioane de lei, vânzările de lumânări şi calendare, respectiv activitatea desfăşurată de magazinele bisericeşti şi de editura Renaşterea fiind principalele surse proprii de venit.
45 de tone de lumânări vândute anual
Arhiepiscopia ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului – ce cuprinde judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud- distribuie anual nu mai puţin de 45 de tone de lumânări, câştigul din această activitate fiind de aproximativ 450.000 de lei/an, arată directorul economic al Arhiepiscopiei, Sorin Câlea. Pentru a eficientiza distribuţia, dar şi costurile lumânărilor, arhiepiscopia clujeană va inaugura la sfârşitul anului un atelier de lumânări, ce va permite producţia în regim propriu a lumânărilor, care sunt în prezent doar preluate de la Patriarhie şi distribuite. Atelierul va produce lumânări cultice, atât pentru uzul obişnuit cât şi pentru ocazii speciale şi va funcţiona în incinta mănăstirii Sfânta Ecaterina din cartierul Bună-Ziua.
Calendarele, distribuite la catedrala mitropolitană, respectiv prin intermediul parohiilor, reprezintă şi ele o sursă importantă de venit. De asemenea cele zece magazine ale arhiepiscopiei – cinci în Cluj-Napoca, două în Bistriţa câte unul în Gherla, Turda şi Câmpia-Turzii aduc câştiguri anuale de 300.000 de lei. Editura Renaşterea strânge venituri de circa 120-130.000 de an. Contribuţia parohiilor pentru susţinerea activităţii centrului Eparhial se cifrează la aproximativ 80.000 de lei anual.
Veniturile arhiepiscopiei includ şi donaţiile, sponsorizările, respectiv alocările de fonduri de la nivel naţional sau local. În 2011 veniturile totale au ajuns la 22 de milioane de lei, însă cuantumul include şi salariile preoţilor din parohii, cu tot cu sumele alocate de către stat şi care nu reprezintă sume pe care arhiepiscopia le operează efectiv. Cheltuielile urcă şi ele până la nivelul 21,97 mil. lei, incluzând aici salariiile preoţilor din parohii, dar şi investiţiile.în diferite proiecte. Astfel, profitul net, rezultat din diferenţa dintrevenituri şi cheltuieli este de 40.023 lei.
Cheltuielei de 1,2 milionae de lei cu salariile personalului
Cheltuielile cu salarizarea personalului centrului eparhial Cluj depăşesc pragul de un milion de lei pe an. „Cheltuim 100.000 de lei lunar pe salarii, adică 1,2 milioane de lei anual. Aici sunt incluse şi salariile efective şi sumele aferente salariilor, impozite şi taxe”, explică Sorin Câlea. Aparatul centrului Eparhial include structura administrativă, personalul de la Radio Renaşterea, editura Renaşterea, grădiniţa Sfântul Stelian. În cazul personalului clerical care lucrează în administraţia Arhiepiscopiei alocările de la stat sunt de 45-50% din salariul total, restul fiind asigurat din veniturile arhiepiscopiei.
Taxele pentru ceremonii, la latitudinea parohiilor
Chiar dacă sunt subordonate arhiepiscopiei, parohiile clujene şi bistriţene îşi întocmesc în fiecare an propriul buget de venituri şi cheltuieli. Veniturile pe care lea realizează parohiile provin din contribuţia benevolă a credincioşilor (suma pe care credincioşii o plătesc anual), taxele pentru serviciile religioase, alte donaţii şi sponsorizări. Perceperea şi cuantumul taxelor pentru ceremonii, precum botezuri, nunţi şi înmormântări este la latitudinea fiecărei parohii, a explicat Câlea. “Nu sunt sume fixe, le stabilesc ei, pot şi să nu aibă, dacă aşa hotărăsc”, a precizat reprezentantul Arhiepiscopiei. De precizat că salariile preoţilor parohi sunt compuse din alocări de la fondul de stat – ce variază între 65 – 80%, restul sumei fiind acoperit din venituri proprii.
Investiţii masive la Campusul Teologic şi la Centrul de Îngrijiri Paliative
Arhiepiscopia clujeană a demarat în ultimii ani câteva proiecte ample de investiţii. Principalul este campusul teologic ortodox „Episcop Nicolae Ivan”, din cartierul Mărăşti. „Primul corp al clădirii, unde vor funcţiona spaţiile administrative şi didactice urmează să fie inaugurat în octombrie 2013. Investiţia este estimată la 4,61 milioane de lei”, a explicat directorul economic. Cel de-al doilea corp, ce va găzdui căminele studenţeşti pentru tinerii teologi urmează să fie finalizat până în 2014.
Un alt proiect amplu de investiţii este Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”, tot din cartierul Mărăşti, ce urmează să fie deschis pe 9 noiembrie. Investiţia în centrul de tip “hospice” ce se va adresa bolnavilor de cancer în fază terminală este cifrată la 3,7 – 4 mil. lei, bani proveniţi din donaţii, fonduri proprii, donaţii, sponsorizări, alocări ale autorităţilor.
Alte proiecte majore de investiţii sunt Colegiul Teologic ortodox, inaugurat în acest an pe strada Avram Iancu, refacerea mansardei Seminarului teologic. De asemenea urmează să fie demarate lucrările la centrele de tineret de la Câmpeneşti, Sângeorz-Băi şi Săcuieu, respectiv la centrul pastoral-misionar de pe strada Calea Turzii din Cluj-Napoca.
Proiecte sociale
Pe lângă diferitele centre sociale care se află sub tutela sa, centrul eparhial operează în mod direct diferite proiecte sociale, precum fondul Filantropia, prin care sunt ajutate săptămânal persoane cu situaţii medicale sau materiale speciale, respectiv fondul de într-ajutorare parohial. De asemenea, forul centralizează colecta din cadrul Fondului Central Misionar, respectiv o colectă în Duminica Ortodoxiei din post este organizată o colectă pentru parhoiile sărace.
Reactivată în 1921
Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului îşi are rădăcinile în episcopia de la Vad, constituită după ridicarea de către domnitorul Ştefan cel Mare a unei biserici în stil gotic şi moldovenesc la Vad. Episcopul de aici era hirotonisit de către mitropolitul Moldovei, iar primul nume al unui episcop ortodox de la Vad este cunoscut, potrivit documentelor , la 1523, conform site-ului Mitropoliei CLujului, Maramureşului şi Sălajului. De asemenea este cunoscut numele lui Daniil, ca ierarh al Mitropoliei de la Feleac, la 1488.
Episcopia a fost reînviată la 1921, primul ierarh fiind episcopul Nicolae Ivan. Acestuia i-au succedat episcopul Nicolae Colan, arhiepiscopul Teofil Herineanu, arhiepiscopul Bartolomeu Anania. Arhiepiscopul Bartolomeu a fost ridicat în martie 2006 la rangul de mitropolit, iar Arhiepiscopia Clujului a devenit reşedinţa Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
După trecerea la cele veşnice a mitropolitului Bartolomeu (ianuarie 2011) a fost ales arhiepiscop şi mitropolit al Clujului actualul mitropolit Andrei Andreicuţ. Din 2012 Mitropolia Clujului poartă denumirea de Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sătmarului, Eparhiile Alba-Iuliei şi Oradiei revenind la Mitropolia cu sediul la Sibiu.
Arhiepiscopia clujeană include parohiile din judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud, grupate în opt protopopiate. De Mitropolia Clujului aparţin Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, respectiv Episcopia Sălajului. Fiecare dintre Eparhii au însă autonomie, pastoral-misionară, dar şi administrativă, Mitropolia având doar un rol de coordonare.
