Fany Seculici, cu pseudonimul literar Bucura Dumbrava, a fost doamna de onoare a reginei Carmen-Sylva si autoarea a doua romane „Haiducul” si „Pandurul”, dar in acelasi timp si o mare iubitoare de drumetii, socotita una din initiatoarele turismului romanesc, in urma cu un veac.

A strabatut Carpatii, facand excursii in Bucegi, Fagaras, Parang, Iezer-Papusa, Retezat. Bucura Dumbrava este prima femeie din Romania, care a urcat la Varful Omul, iar Varful Ocolit de aci a fost supranumit de turisti Bucura-Dumbrava.   In anul 1920, scriitoarea publica volumul „Cartea muntilor”, care contine date importante privind evolutia turismului autohton, bunaoara catararea pe franghii, Hanul Drumetilor din padurea Cocora, descrierea Bucegilor, cu flora lor impresionanta, stane.  

 Da indicatii despre pregatirea excursiei, imbracaminte, hrana, nelipsitul alpenstock. Un capitol se intituleaza „Apararea muntilor”, recomandand protejarea naturii si se incheie cu „Drumetilor, aparati-va muntii!”   Trec prin fata ochilor, ca intr-un caleidoscop, imagini atat de cunoscute noua; in Bucegi: Varful cu Dor, Vanturisul, Piatra Arsa, Jepii mici, Caraimanul, Costila, Valea Galbinelelor, Bucsoiul, Coltii Morarului, Creasta Tiganesti, Omul, Pestera Ialomitei, Horoaba; in Fagaras: Caltun, Negoiul, Lacul Balea; lacurile masivului Retezat. 

  Perpessicius comenta astefel „Cartea muntilor”: „Vade-mecum al drumetului, calauza sfatoasa si cu haz, poema sacra a frumusetilor naturii, a mirajului muntilor…”   In fraze antologice scriitoarea da glas admiratiei si dragostei pentru peisajul alpin al tarii ei de adoptie – subliniez ca e nascuta in Slovacia, la Bratislava si e naturalizata de la varsta de sase ani.   Iata un fragment semnificativ: „In Bucegi nu stiu care munte mi-e mai drag, fiindca cunosc aproape toate minunile si toate tainitele lor, izvoarele, valcelele si jgheaburile ascunse, branele spanzurate, peretii de stanci care rasuna, si linistita maretie a padurilor, sub toate infatisarile de zi si de noapte, de vara si de iarna, in tacerea nametilor si in vibrarea cantecelor ciocarliilor de munte…”   

Si urmeaza o enumerare, care-mi aduce aminte de Creanga, „Mi-e drag Varfu-cu-Dor pentru urcusul lui lin prin pasuni…”; „drag mi-e si al doilea munte din sirul Bucegilor,… Furnica, cu brane line la marginea de sus a padurilor si cu un mic giuvaer de stana ascunsa intre brazi, pe un covor de munte iesit deasupra Vaii Pelesului…”; „Draga mi-e Piatra Arsa cea ingusta si prapastioasa. Ce mai rai de flori de jos pana sus, de pe poiana Stanei Regale pana in varf”; „Dragi imi sunt Jepii Mari si Jepii Mici cu podurile lor imblanite cu jnepeni – pinus pumilio – pinii culcati sau taratori…”; „Dragi imi sunt si alti doi frati gemeni, mai inalti ca Jepii, Caraimanul si Costila…”   Un adevarat poem al naturii montane in proza.