Belgia ar putea pune frana opririi nucleare la cateva saptamani dupa ce a confirmat-o. Povestea incepe in 2003, asa ca hai sa ne intoarcem in trecut. In 2003, Parlamentul belgian a adoptat o lege care prevedea inchiderea celor doua centrale nucleare ale tarii, Doel si Tihange, cel tarziu pana in 2025, data la care ultimele reactoare construite ar avea 40 de ani.
Doel, pe coasta Marii Nordului, langa Anvers, avea patru reactoare. Constructia sa i-a facut pe locuitorii orasului cu acelasi nume sa-l abandoneze. Tihange, pe traseul prin care trece in fiecare an mitica clasica a ciclismului La Fleche Wallone, pe care Alejandro Valverde l-a castigat de cinci ori, avea 3 avioane.
In ultimul deceniu, reactoarele au fost oprite din cauza problemelor de siguranta, in special din cauza aparitiei a ceea ce s-au numit microfisuri. La jumatatea anului 2021, erau in functiune doua reactoare, cate unul la fiecare centrala. Guvernul liberalului Alexander de Croo, o coalitie de sapte partide cu pondere semnificativa din partea celor doua partide ecologiste, a promis, dupa multe ezitari si presiuni ale liberalilor francofoni sa le tina deschise, ca va respecta legea din 2003 si ca cele doua reactoare s-ar inchide cel tarziu in 2025.
Dar a lasat o usa deschisa, un „plan B”. Acel plan B, ajutat de criza energetica si de cresterea preturilor la energie electrica, tocmai a castigat numere intregi. Agentia Federala pentru Control Nuclear (AFCN) a publicat un raport care estimeaza ca planul B (mentinerea Doel 4 si Tihange 3 in functiune dupa 2025) este posibil din punct de vedere tehnic daca sunt indeplinite o serie de conditii. „Planul A” continua sa fie preferat de majoritatea partidelor guvernamentale, dar planul B isi croieste drum.
Cu acest raport pe masa, Guvernul va decide cel mai tarziu pe 18 martie daca lasa usa deschisa pentru prelungirea duratei de viata a acestor doua reactoare. Principala conditie pentru ca acestea sa fie inchise in 2025 este ca alimentarea cu energie electrica a tarii sa fie garantata fara ele din iarna 2025-2026. Pentru asta trebuie sa construim noi centrale de gaz.
AFCN asigura ca mentinerea in functiune a acestor doua reactoare este „posibila din punct de vedere al securitatii nucleare, dar numai daca instalatiile sunt actualizate”. Scenariul lui este acela al unei prelungiri de 10 ani, asa cum se face deja in Franta cu majoritatea reactoarelor, construite timp de 40 de ani, dar aproape toate vor functiona pana la 50 de ani.
AFCN necesita doua tipuri de munca. „Necesarul” si „posibilul”. Acele „necesare” ar trebui facute inainte de 2025 . Este vorba, potrivit raportului, de „imbunatatiri care sunt absolut necesare pentru indeplinirea cerintelor de proiectare stabilite de lege si care trebuie efectuate inainte de extindere”. Reformele „posibile” sunt „imbunatatiri suplimentare care nu sunt absolut necesare, dar ar imbunatati siguranta”.
Acel raport este colac de salvare de care se agata liberalii francofoni, dar acel tabel se scurge deoarece decizia trebuie luata pe termen foarte scurt si munca nu poate fi amanata. Raportul AFCN asigura ca „primul lucru este ca Guvernul sa ia o decizie clara in primul trimestru al anului 2022, dar si sa dezvolte o abordare globala cu toti actorii”.
Engie-Electrabel, proprietarul centralelor, fosta Electrabel publica si detinuta de francezul Suez, vrea sa demonteze reactoarele. Pe langa realizarea studiilor reformelor, un studiu international de impact asupra mediului cerut de lege, executarea reformelor si finantarea acestora, compania trebuie sa fie convinsa. Raportul aminteste ca „compania care exploateaza centralele nucleare este responsabila in primul rand pentru siguranta instalatiilor sale”.
Raportul AFCN rezuma ce spune compania in ultimii ani astfel: „Electrabel doreste in primul rand o decizie clara din partea Guvernului cu privire la extinderea exploatarii centralelor sale nucleare si un cadru legal clar inainte de a continua, la randul sau. , la o analiza de risc, sa stabileasca un plan de afaceri si sa decida daca investeste sau nu in prelungirea perioadei de functionare a centralelor sale nucleare”.
Liberalii francofoni au aplaudat marti prima lor batalie castigata pe aceasta problema. Presedintele sau Georges Louis Bouchez – care nu este ministru, printre altele, pentru ca figura sa era inacceptabila pentru majoritatea celorlalte partide – si-a lansat cu nerabdare „V-am spus asa”.
Liberalii cred ca acest raport le da dreptate si ca cele doua reactoare vor continua sa functioneze pana in 2035. Ministrul Energiei, ecologistul flamand Tinne Van der Straeten, minimizeaza asta si reaminteste ca inchiderea centralei nucleare face parte din Guvern, care a fost semnat tot de liberalii francofoni.
