Facand lucrari de teren antropologice in randul profesionistilor nucleari din Finlanda, m-am intrebat adesea: cum se poate gasi o frumusete inspiratoare in ceea ce, de departe, pare a fi astfel de instalatii industriale austere, fara suflet?

Cu toate acestea, in ultimii ani, artistii din intreaga lume au luat energia nucleara – promisiunile si pericolele sale – ca muza creativa.

Un astfel de cuplu, Ken si Julia Yonetani, lumineaza camerele intunecate – de la Singapore la Suedia – cu candelabre stralucitoare verzi din sticla de uraniu. Fiecare dispozitiv de suspendare reprezinta una dintre cele 31 de natiuni nucleare, cu dimensiunea relativa corespunzatoare numarului de centrale nucleare din fiecare. Titlul, Palatul de cristal: Marea expozitie a lucrarilor de industrie a tuturor natiunilor nucleare aminteste maretia marii expozitii din Londra din 1851. Un raspuns critic la dezastrul nuclear din Japonia din 2011 la Fukushima, artistii evoca ,,tensiunea dintre ambitia umana, dezvoltarea tehnologica si costurile si consecintele acesteia”.

Intre timp, anunturile de servicii publice pro-nucleare ale lui Suzy Baker au prezentat un ,,Radiation: Its Organic!” Portocaliu stralucitor. afis care descrie modul in care consumul unei banane bogate in potasiu pe saptamana poate expune o persoana la aceeasi cantitate de radiatii ca si cea care traieste in apropierea unei centrale nucleare. Un alt PSA nuclear colorat, intitulat ,,Uneori a fi dens este o virtute”, explica faptul ca o kilograma de uraniu poate genera de 16.000 de ori mai multa electricitate decat o kilograma de carbune. Baker este fiica artistului unui inginer nuclear american.

Intr-o alta isprava de arta, Erich Berger si Mari Keto au realizat bijuterii radioactive – inclusiv un colier care emite radiatii, cercei si o bratara – care vor ramane de nesuportat de oameni de generatii. Blocand bijuteriile intr-o seif de beton echipat cu dispozitive de masurare a radiatiilor, Proiectul lor de mostenire evidentiaza riscurile pe care deseurile nucleare le pot prezenta descendentilor nostri de milenii. Bijuteriile lor au fost expuse la expozitia Perpetual Uncertainty: Contemporary Art in the Nuclear Anthropocene din Suedia a Universitatii Umea anul trecut, care a urmarit ,,vizualizarea cadrului de timp de neinteles al timpului de injumatatire radioactiva”.

Motivatiile acestor critici si avocati nucleari pot parea lumi separate. Dar ceea ce ma inspira, ca antropolog, este umanitatea lor comuna. Fiecare dintre ei, in felurile sale, si-a gasit inspiratia in cele mai improbabile locuri – provocandu-ne sa abordam tehnologiile familiare de energie nucleara din unghiuri proaspete, exterioare.

Oamenii de stiinta cognitivi au aratat cum sa facem un pas inapoi de la ceea ce este familiar – plecand de la modele de gandire normalizate despre mediul nostru zilnic – ne poate ajuta sa experimentam ,, lumea in moduri noi ” care promoveaza creativitatea. Au aratat cum inspiratia poate spori bunastarea si satisfactia vietii . Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, asa cum a spus psihologul Scott Kaufman deseori necesita ,,perceperea a ceea ce nu am vazut pana acum (dar probabil ca a fost intotdeauna acolo)”.

Acesti artisti nucleari provoaca schimbari puternice de perspectiva – invitandu-ne sa vedem centralele electrice nu numai ca surse de energie electrica, ci si ca inspiratie artistica. Ved muze motivante in care altii vad doar cladiri gri, garduri murdare si conducte de abur alb din turnurile de racire din beton.

Adoptarea unui spirit de inspiratie awed poate imbunatati dramatic viata de zi cu zi. Antropologul Barbara J. King a explicat modul in care respectul poate fi ,, extins in minte si inima “. Un studiu de la Universitatea Stanford a aratat cum respectul poate extinde sentimentul de timp al unei persoane.

Asadar, astazi, va propun sa luam indicii de la acesti artisti si experti nucleari ciudati – urmarindu-le exemplele, cautand inspiratie in maretia minunata si, sau, consecintele vaste ale tehnologiilor comune.

Experimentele simple de gandire ne pot ajuta sa realizam acest lucru. Cand conducem catre o fabrica de masini, ne putem permite sa ne simtim uimiti de complexitatile fascinante ale procesului de productie. Cand ne aflam la un depozit de deseuri, ne putem lasa plin de nelinistea morosa pe care o simtim stiind ca deseurile din plastic persista de-a lungul multor generatii umane. Cand intalnim o centrala pe carbune, putem contempla modul in care emisiile sale de carbon contribuie la enormitatea impactului planetar al schimbarilor climatice.

Explorarea jucausa a unor imagini de ansamblu sau perspective contraintuitive asupra tehnologiilor de zi cu zi poate inspira sentimente motivante de uimire, indignare sau apreciere. Pentru expertii in domeniul nuclear, acest lucru poate favoriza simturile mai profunde ale scopului profesional. Pentru artistii nucleari, poate inspira noi exponate creative. Pentru noi toti, poate inspira noi moduri de a actiona, de a gandi si de a locui intr-o lume complexa, tehnologizata.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here