Birmania, spirala de violenta dupa un an de lovitura de stat

Loviturii de stat a primit raspuns din primele zile de o miscare masiva de opozitie din partea cetatenilor. Armata a reprimat-o cu o duritate extrema si a cufundat tara intr-o spirala de violenta, pe langa faptul ca si-a scufundat economia si s-a izolat de comunitatea internationala.

O lovitura de stat in zori

Odata cu primele raze de soare pe 1 februarie, militarii au iesit din cazarma si au preluat controlul asupra Naypyidaw dupa arestarea principalilor lideri politici alesi la alegerile din noiembrie 2020.

Liderul de facto destituit al guvernului birman, Aung San Suu Kyi, si presedintele demis, Win Myint, impreuna cu restul deputatilor, se aflau in capitala, unde urmau sa depuna juramantul in acea dimineata pentru urmatoarele patru ani.

Dupa primele 48 de ore de calm tensionat, pe 3 februarie muncitorii din sectorul sanatatii au inceput o greva pe termen nedeterminat si au refuzat sa colaboreze cu nou-infiintata junta militara.

Acest protest pasnic a crescut odata cu trecerea zilelor si a condus la Miscarea de Nesupunere Civila, care a reusit sa opreasca functionarea unei parti a Administratiei.

Demonstratii in masa

Pe 6 februarie, peste 20.000 de oameni s-au adunat in centrul istoric al orasului Rangoon, fosta capitala si cel mai populat oras birman, pentru a-si exprima respingerea fata de comanda militara si a cere eliberarea lui Suu Kyi si a restului liderilor civili.

Sentimentul de opozitie s-a raspandit ca focul de padure in intreaga natiune si, in cateva zile, practic, intreaga tara a inregistrat marsuri masive impotriva armatei, care in curand au inceput sa foloseasca violenta pentru a calma multimea.

Prima fatalitate

Mya Thwe Thwe Khine, in varsta de 20 de ani, a murit pe 19 februarie, devenind prima moarte in urma represiunii juntei militare.

Tanara birmaneza a murit intr-un spital din Naypyidaw, dupa ce a petrecut zece zile in stare critica, dupa ce a fost impuscata in cap pe 9 februarie in timp ce participa la un protest impotriva dictaturii militare.

La un an de la lovitura de stat, numarul victimelor in urma represiunii autoritatilor este de aproximativ 1.500 de morti, potrivit datelor Asociatiei ONG-urilor Birmane pentru Asistenta Detinutilor Politici.

Masacrul de la Bago

Cel putin 82 de persoane au fost ucise pe 9 aprilie, cand fortele de securitate au atacat o tabara a protestatarilor din orasul Bago, situat la 60 de kilometri est de Yangon.

Soldatii si politia au folosit arme de calibru mare si explozibili impotriva protestatarilor, in timpul acestui masacru care este printre cele mai sangeroase zile de la lovitura de stat.

Guvern din umbra

Pe 16 aprilie, politicienii inlaturati si activistii pro-democratie au anuntat formarea auto-numitului Guvern de Unitate Nationala (NUG), loial lui Suu Kyi, cu care sa se opuna juntei militare.

THE NUG, care opereaza clandestin pentru a evita represiunea din partea juntei, se defineste drept reprezentantul legitim al poporului birman, o recunoastere care a fost pana acum evaziva de catre alte natiuni si institutii internationale.

Guvernul din umbra a anuntat pe 5 mai crearea aripii sale armate, Forta de Aparare a Poporului, cu scopul de a lansa o revolutie armata impotriva juntei militare, pe care o clasifica drept „teroristi”.

Suu Kyi, pe banca

Dupa mai bine de trei luni disparuta si arestata de armata, Suu Kyi s-a prezentat pe 24 mai in fata unei instante de judecata unde a fost acuzata oficial de diverse infractiuni.

Televiziunea publica controlata de militari a difuzat imagini cu Suu Kyi in banca in timpul procesului ei, prima ei aparitie publica de la lovitura de stat.

Declaratie de razboi

Pe 7 septembrie, dupa confruntari sporadice cu Fortele Armate, GNU a declarat un „razboi defensiv” impotriva juntei militare si a incitat la revolta populara.

Aripa armata a GNU are aproximativ 8.000 de soldati, multi dintre ei civili, care au ales sa ia armele in fata putinelor progrese in actiuni pasnice si colaboreaza in unele regiuni cu grupuri etnice rebele.

Izolare internationala

Intr-un gest fara precedent, pe 16 octombrie, Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), din care fac parte Birmania si alte noua tari, a decis sa-l excluda pe liderul puciului, Min Aung Hlaing, de la intalnirea lor anuala a liderilor blocului. care a avut loc la 26 octombrie.

Masura a fost argumentata de diviziunea interna a blocului si ca urmare a putinelor progrese catre o solutie pasnica a crizei birmane adoptate de junta militara, care a promis in aprilie, printre altele, „incetarea violentei” impotriva civililor. si sa se angajeze intr-un „dialog constructiv cu toate partile”.

Birmania, guvernata intre 1962 si 2011 de o succesiune de dictaturi militare, a revenit astfel la izolarea internationala la care a fost supusa timp de aproape jumatate de secol, pe langa acumularea de sanctiuni selective impotriva comandantilor militari si a intereselor lor economice de catre Uniunea Europeana, Statele Unite ale Americii, Canada si Regatul Unit.

Suu Kyi, condamnat

Pe 6 decembrie, un tribunal birman a condamnat-o pe Suu Kyi la patru ani de inchisoare pentru instigare impotriva militarilor si pentru incalcarea reglementarilor impotriva pandemiei, desi pedeapsa a fost redusa in aceeasi zi la doi ani de inchisoare datorita gratierii comisiei de lovitura de stat. 

Laureata a Premiului Nobel pentru Pace, in varsta de 76 de ani, care in ianuarie ar mai adauga doua pedepse si 4 ani de inchisoare, se confrunta cu mai multe procese intunecate cu usile inchise in care este acuzata si de incalcarea legii secretelor oficiale si de mai multe infractiuni de coruptie, acuzatii se pedepsesc cu maximum 14, respectiv 15 ani.

Masacrul impotriva civililor in Ajunul Craciunului

Cel putin 35 de persoane, inclusiv patru minori si doi lucratori umanitari, au fost ucisi pe 24 decembrie intr-un atac al fortelor de securitate in statul vestic Kayah (Karenni) asupra unui convoi de vehicule.

Cadavrele au fost gasite complet carbonizate, in timp ce unii dintre ei aveau mainile legate la spate si gura sigilata cu banda adeziva, potrivit unui organism de securitate opus militarilor.